Cazare Bistrita-Nasaud - Romania

Bistriţa-Nasăud este un judeţ în Transilvania, România. Judeţul Bistriţa-Nasăud este împărţit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 oraşe şi 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu judeţele Cluj, la vest, Maramureş, la nord, Suceava, la est şi Mureş la sud.
 

Bistrita

Beclean
Năsăud
Sângeorz-Băi

Monumente de arhitectură
    Ruinele Cetăţii Ciceului
    Casa Argintarului, Bistriţa
    Turnul Dogarilor, Bistriţa
    Ruinele cetăţii Rodnei, Rodna
    Ruinele castrului roman Orheiu Bistriţei
    Clădirea Poştei Vechi, Bistriţa
Lăcaşe de cult
    Biserica Evanghelică din Bistriţa
    Biserica Ortodoxă, Bistriţa
    Cadedrala Ortodoxă, Bistriţa
    Biserica Greco-Catolică, Bistriţa
    Biserica Catolică, Bistriţa
    Biserica Reformată, Bistriţa
    Sinagoga, Bistriţa
    Biserica Evanghelică, Dumitra
    Biserica Evanghelică, Herina
    Mănăstirea de la Vad, Ciceu
    Mănăstirea Nuşeni, Nuşeni
    Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fantanele
Muzee şi expoziţii
    Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa
    Muzeul Grăniceresc Năsăudean
    Muzeul de sub poartă, Livezile
    Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
    Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa
    Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa
    Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
    Casa Memorială George Coşbuc, Coşbuc
    Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag
Peşteri
    Peştera Izvorul Tăuşoarelor (în apropiere de Rebrişoara) - este cea mai adâncă peşteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
    Peştera Jgheabul lui Zalion (prin diferenţa sa de nivel de 242m, este a doua din România),
    Peştera Grota Zânelor.
    Peştera Măglei
    Peştera Baia lui Schneider
    Peştera Cobăşel
Lacuri:
    Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
    Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
    Lacul Cetăţele cunoscut şi ca Tăul Căianului.
    Colibiţa baraj artificial în munţii Căliman.
    Tăul Zânelor.
    Lacul Zagra, Zagra.
Rezervaţii naturale
    Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”.
    Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic şi vegetal, situat în munţii Călimani.
    Muntele de sare de la Sărăţel.
    Zăvoaiele Borcutului.
    Rezervaţia Tăuşoare-Zalion de la Gersa
    Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor”.
    Peştera Jgheabul lui Zalion
    Râpa Verde
    Râpa cu păpuşi, Domneşti
    Piatra Fântânele din Munţii Bârgău
    Rezervaţia \"La Sărătura\" de la Blăjenii de Jos
    Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munţii Rodnei)
    Poiana cu narcise de la Mogoşeni
    Pădurea din şes de la Orheiu Bistriţei
    Vulcanii noroioşi de la Monor
    Lacul Cetăţele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
    Râpa Mare de la Budacu de Sus
    Râpa Neagră de la Budacu de Sus
    Comarnic de la Cuşma
    Valea Repede din Munţii Călimani
    Rotunda-Preluci din Munţii Rodnei
    Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac\".
    Stânca Iedului-Bujdeie din Munţii Rodnei.
Valea şi cheile Bistriţei, pornesc din munţii Călimani, de la altitudinea de 1.562m şi se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervaţie vegetală complexă şi se întinde pe 7km, printre formaţiunile vulcanice ale munţilor Călimani.
Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistriţa, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha şi adăposteşte peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Staţiuni
    Sângeorz-Băi (la 56km de Bistriţa) - staţiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munţii Rodnei, Suhard şi Bârgăului, pe valea râului Someşul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
    Colibiţa (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
    Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuţa, aici se poate practica schiul).
    Valea Vinului la 8km de Rodna.